Dupa 2 Ani - Justitia, incotro?

Dupa doi ani (fara vreo luna) o vad be Elena Udrea pe toate posturile de televiziune ca este retinuta pe motiv ca este sotia lu' sotu', cum ca ar fi suspecta si ca nimeni nu o crede ca nu stia de afacerile mai mult sau mai putin legale ale sotului. In fine, e problema ei, nu o mentionez in articolul asta ca sa o judec, ci ca sa evidentiez faptul ca Justitia din Romania, chiar daca nu are dovezi certe la prima vedere, prin simplul fapt ca ai (avut) o relatie de sot/sotie cu o persoana ce are dosar penal... ei bine Justitia te considera cel putin suspect, ba chiar te mai cheama sa dai si cu subsemnatul dupa nush cate declaratii, poate chiar te mai si retine sau aresteaza preventiv...

Nu stiu ce sa mai cred...

Eu am trimis o petitie la DGA ce continea niste date despre un sef de serviciu de la DGA (unde se primeau petitiile), ce avea  sotia cercetata intr-un dosar penal pentru fapte de coruptie, iar in acea petitie am intrebat daca a intervenit direct sau indirect sotul (seful de serviciu) in dosarul sotiei cercetate pt fapte de coruptie. Am intrebat doar!

Atat! Am intrebat...

Ei bine, pentru simplul fapt ca "am intrebat" am fost presat dupa cateva saptamani sa-mi dau demisia. Si mi-am dat-o, ca nu-mi convenea sa ma scoata astia nebun (psihologii din institutiile MAI-ului sunt tot un fel de soldatoi ce executa necondtionat, fara sa gandeasca, ordinele superiorilor), sau sa ma hartuiasca si mai mult pe culoarele unui Tribunal Militar (ca acolo ma voiau - ca sa-si albeasca in acte oamenii ce au legaturi directe sau indirecte cu dosare penale).

Atat! Am intrebat... N-am cerut sa fie cineva retinut, arestat sau condamnat. Am intrebat si am platit, apoi m-am ales cu numeroase frustrari in privinta nedreptatilor ce mi s-au facut, frustrari ce... va trebui sa le port in mintea mea toata viata...

Evidenta unui abuz

Multumesc lui Dumnezeu ca m-a inspirat (inainte de petitie) sa fac blogul asta... ca sa mai ramana o farama de date despre abuzul si presiunile (eu cred ca-s de domeniul Penalului) la care am fost supus. De fapt, pentru ca am scris aici despre pataniile mele (demne de catalogat in randul practicilor comuniste de inchidere a gurii), sau ca am scris aici despre ce se intampla in DGA cu unii angajati... a constituit un motiv "intemeiat" pentru Mircea Olaru, comandantul Jandarmeriei Romane (alt soldatoi cu mentalitate comunista), pentru a ma trimite in Consiliul de Judecata. Imi amintesc ca ma tot intrebam pe vremea anchetei (menite sa ma infunde, sa ma arunce din sistemul numit Jandarmeria Romana si eventual sa-mi astupe gura), de ce sau cu ce o fi fost presat comandantul Jandarmeriei Romane de m-a trimis in Consilui de Judecata , desi comisia ce "m-a anchetat" la final nu mi-a adus la cunostinta ca am savarsit vreo ilegalitate. Chiar ma intreb de ce Jandarmeria Romana nu s-a autosesizat din oficiu (cum ii cere legea), in urma declaratiilor mele scrise privind abuzurile savarsite de unii angajati din DGA.

Sincer si in teorie? = Nu stiu! In dubii si din pacate practic?

De curiozitate am cautat pe Google ceva news despre seful Jandarmeriei Romane, de dupa demisia mea din 13 martie 2013 si pana azi, 13 martie 2015. M-am ingrozit...

Nu mai indraznesc sa ma intreb (macar) cum este posibil sa stai in fruntea unei arme, purtand o haina militara, purtand pe umeri grade de general, desi sa ai un trecut controversat. Sau cum s-o numi refuzul de a demisiona din functie cand ti-o cere presedintele tarii (oare daca-i cerea sa participe la razboi, seful Jandarmeriei refuza?). Doamne... in ce tara traim...

Din punctul asta de vedere ma bucur ca am parasit Jandarmeria Romana, chiar daca in urma unor abuzuri si presiuni facute de cei mari. Cred ca mi-e mai usor sa suport din afara sistemului ca unul dintre cei care mi-a fost sef de arma are trecutul... controversat. Din pacate practica arata ca pentru a conduce institutii, directii sau birouri importante in MAI trebuie musai sa ai trecutul pus sub mai multe semne de intrebare - probabil pt a te tine cineva mai mare din scurt. In teorie... totul e OK, adica legal - iata cum de data asta teoria bate practica.

Case closed - sper ca pana la anu' macar, sa nu ma mai bulverseze alte exemple ale Justitiei televizate, si sa nu-mi mai scriu frustrarile pe blogul asta.

Sa nu uitam totusi, ca Dumnezeu nu doarme...

Justitia, incotro?

Pana mai recent "legea" ii scutea pe mai toti oamenii ce au (au avut) probleme tot cu legea, chiar daca erau suspecti de savarsirea unor fapte cu caracter penal - ca deh... intreband daca-i moral ca o functie importanta/sensibila sa fie ocupata de o persoana ce are legaturi stranse cu persoane cercetate in dosare penale, atunci legea bate moralitatea. De parca legea ar trebui sa dicteze moralitatea si nu invers.

Din cate stiu eu legile sunt produsul moralitatii si nu invers (istoria ne invata ca atunci cand legea dicteaza moralitatea, avem de a face cu perioade patate de sange in randul civilizatiilor/popoarelor: nazismul si comunismul au destule exemple).

Dar hai sa lasam exemplul meu! Eu sunt doar o particula de praf in comparatie cu recentele evenimente si multe cazuri grele de "nedreptati" comise in tara asta...

Si totusi... vis-a-vis de arestarile dupa ureche, televizate cu mare tam-tam, ba chiar si faptul ca Justitia romaneasca a ajuns sa-ti interzica sa-ti scrii/spui parerile despre ce ti se intampla (vezi cazul Elenei Udrea - nu-s fan Udrea sau membru de partid)... eu cred ca ne indreptam ca natiune spre o perioada tulbure a istoriei ce se va scrie...

Deja Justitia a ajuns sa ne interzica sa ne spunem/scriem parerile despre activitatea membrilor ei (procurori, judecatori, etc) - cica ii influentam activitatea... Daca ma uit in istorie inteleg ca suntem din nou in pragul comiterii unor atrocitati justitiare savarsite similar in secolul trecut in randul docrinelor sus-amintite (nazism & comunism).

Poate ca ar trebui sa emigram in masa putinii care inca mai credem ca nu-i normal/legal ce se intampla in tara asta... Macar in alta tara n-ai pretentii ca strain, dar sa stai pe pamantul in care te-ai nascut si sa traiesti astfel de nedreptati... nu mi se pare de acceptat!

A trecut un an...

A trecut aproape un an de cand am fost obligat sa demisionez din Jandarmeria Romana si nu-mi face nicio placere sa-mi amintesc experientele si frustrarile ulterioare, ce inca mai exista...

Totul a inceput aici, apoi au urmat dezbaterile de aici, aici, si aici, iar intr-un final am demisionat.

Informatiile ce le-am aflat pe surse si din internet s-au volatilizat in ochii celor din conducerea MAI-ului, DGA-ului si Jandarmeriei Romane. Nu s-a pus problema autosesizarii din partea niciunei institutii, chiar daca am constatat si sesizat (in rapoartele interne cu nume, prenume si fapte) aspecte grave. Ce daca, dupa cum spuneam atunci, pana si un copil de 10 ani poate gasi pe internet legaturi intre mafiile locale sau coruptie si persoane din MAI.

Google stie...
Se kk astia pe ei cu lupta lor anticoruptie de au investit sute de milioane de dolari (poate chiar miliarde), in logistica si salariile a sute de angajati (mii daca bagam si alte structuri de genu'), cand puteau "sa-l intrebe" be Google ce stie despre coruptia din Romania. Se gasesc multe date, mai ales depre persoane cu functii grele in MAI, Guvern si nu numai. Trebuie doar sa te duca putin capul si sa stii ce, cum si cand sa cauti, apoi sa faci cateva asocieri si ajustari de natura lingvistica, temporala si geografica. Daca ar fi angajati niste copii (parca 16 ani cere Codul Muncii) si li s-ar asigura o pregatire minima, atunci s-ar strange atat de multe date incriminatoare incat Romania ar trebui cel putin sa-si dubleze numarul de procurori.

Problema este ca "nu se vrea"!
Nu se vrea... la fel cum "nu s-a vrut" nici la varful MAI, nici la DGA, nici in Jandarmeria Romana si nici la CNCD. Macar in privinta CNCD-ului, pe langa cateva decizii luate in dispret (ce vedeti la TV e valabil doar in contexte politice sau daca in spate sta o armata de avocati), am avut si cateva avantaje, dintre care cele mai importante tin de primirea de niste documente (oficiale, trimise de CNCD), prin care mai multi angajati DGA neaga anumite fapte, pentru ca apoi sa se contrazica, chiar sa se acuze sau sa scoata la suprafata detalii despre alte fapte grave petrecute la DGA.

Nu toata lumea e ca Cioaca, domn'e...
Initial voiam sa ma judec cu cei de la DGA (si nu doar), insa dupa mai multe discutii cu niste avocati (despre bani, impact emotional, sanatate, timp si aspiratii irosite, etc, etc), am ales interesul optim, adica pe termen lung... Macar Cioaca s-a chinuit sa scape de puscarie... la mine situatia e mult diferita si am considerat ca nu e rentabil pe termen lung. Deja (ca sa folosesc limba de lemn a MAI-ului), "am demarat o procedura" pentru a intoarce foaia acestor evenimente din viata si incerc sa uit totul...


Demnitate!?!
Faptul ca la adapostul secretelor (de la secret de serviciu in sus), MAI-ul si-a permis sa fie foarte inchis/securizat in fata civiliei (adica a societatii civile), nici nu m-a mirat ca ministerul asta este un teren prielnic pentru nenumarate abuzuri si ilegalitati, pe masura "puterii" functiilor implicate, iar partea cu respectarea legii, cu integritatea, cu demnitatea si alte notiuni similare... acestea nici nu-si mai gasesc locul la Interne.

De fapt, daca vorbesti ceva mai mult facand apel la respectarea legii, demnitate si onoare, deja cei din jurul tau se uita cam ciudat la tine (poate ca in viitorul apropiat vor fi trimisi la psiholog cei ce inca mai judeca in jurul acestor termeni in ministerul asta dubios)...

Partea si mai nashpa este ca pana si-n civilie (societatea civila, dupa cum i se spune...), lucrurile stau cam la fel, iar ce vedeti prin presa... e doar de ochii lumii.

)
Si totusi, daca ceea ce traim acum e normal in Romania (total contrar convingerilor mele), atunci in Vest de ce lucrurile stau cu totul altfel?

Cum se zice in Romania?: Da' du-te domn'e acolo, ca umbla cainii cu covrigii in coada...


Asta e!
Dupa cum ne-a obisnuit si presa, in toate ministerele si institutiile romanesti prospera doar cei cu dosare penale (sau sunt santajabili direct ori indirect)... Mai mult, pana si societatea civila adopta in viata de zi cu zi practicile ilegale (mai ales in privinta coruptiei), iar cand proprii semeni aud ca ai avut "tupeul" sa depui o petitie... te iau la misto cu imperative de genul "...cine te crezi!?"


Ce drepturi, ce constitutie, ce lege... banii si dosarele penale au putere in tara asta bananiera, plasata prin nu stiu ce minune in Europa...

Nu stiu daca o sa mai scriu la articolul asta pana pe 13.03.2014, dar oricum, il programez sa se publice pe 13 martie, ora 8, pentru a marca ziua si momentul cand am demisionat din Jandarmeria Romana, pe fondul presiunilor DGA-ului...

DNA valideaza rechizitoriul din 29.12.2009

Pe 26.02.2013 am fost la DNA, Directia Nationala Anticoruptie, unde am depus o solicitare de informatii publice in baza legii 544/2001, privind rechizitoriul din 29.12.2009, precum si alte informatii.

De ce?

Pai... pana o sa primesc raspunsul la petitia inregistrata la DGA, am incercat sa verific din mai multe surse autenticitatea rechizitoriului publicat pe internet (de catre ziare, de mai multi ani), asa ca am mers direct la autoritatea pe care am considerat-o a fi competenta pentru a-mi oferi un raspuns sigur.

Am intrat in DNA, am fost controlat, am asteptat ceva timp intr-o sala, am mers undeva si am depus solicitarea, am asteptat iarasi, apoi am primit de la un procuror urmatorul numar de inregistrare:

Ieri am primit raspunsul de la DNA, iar din toate informatiile publice solicitate am primit copii dupa rechizitoriul din 29.12.2009 si doua comunicate ale DNA. Potrivit rechizitoriului, dosarul a fost disjuns catre DNA in 2009, Sectia de Combatere a Coruptiei, iar despre starea dosarului (in prezent), si alte detalii n-am reusit sa aflu mai multe informatii (din cauza art.12 lit.e din Legea 544/2001).

In fine, este bine si atat, mai ales ca ma incercau niste griji privind autenticitatea rechizitoriului publicat de ziare si riscam sa ma cam umplu de bafta daca era un fals!

Insa acum apare o alta problema, legata de un raspuns ce l-am primit de la o alta institutie, ce s-a mai si laudat ca a facut verificari amanuntite! In ceea ce ma priveste, prefer sa nu ma laud, asa ca voi continua investigatia, ca simplu cetatean platitor de taxe si impozite, iar dupa ce o sa analizez la rece datele ce le detin, o sa scriu un nou articol.

Angajata DGA si-a depus demisia...

In data de 04.03.2013, angajata DGA si-a depus demisia din motive de sanatate si ca urmare a evolutiei raporturilor de serviciu cu DGA din ultimele trei luni. Astfel, in nici 30 de ore a devenit civil cu acte in regula.

Cred ca cel mai relevant articol despre ce s-a intamplat il gasiti aici.

Angajata DGA n-a primit chestionarul pentru depistarea cazurilor de hartuire

Oare de ce?

De prin ziare aflam si cateva intrebari:

"Ati acordat sau vi s-au solicitat favoruri de acest gen pentru a fi promovata sau recompensata profesional?"

"Colegii se poarta corect cu dumneavoastra, va jignesc, incearca sa va acosteze?"

"Ati sesizat la colegi sau la sefi tendinte de hartuire sau discriminare?",

"Daca au existat situatii de acest gen, ati sesizat conducerea si, daca da, ce masuri s-au luat?"

N-a primit in cei aproape cinci ani (cat a lucrat in DGA), niciun chestionar de genul asta, si nici vreun psiholog al unitatii n-a facut vreo diagnoza organizationala pentru depistarea unor astfel de situatii, chiar daca primele nereguli au fost sesizate "modest", doar ca incalcari ale codului de etica si deontologie al politistului, inca din data de 20.12.2012.

Masuri? Sa fim seriosi...

Solicitari informatii publice de la XYZ (later edit: Politia de Frontiera) pe legea 544/2001

De curand am mai solicitat niste informatii publice in baza legii 544/2001. Mai multe date despre, precum si numele institutiei, urmeaza sa sa apara cand voi primi raspunsurile solicitate.

update (10.03.2014):
Politia de Frontiera mi-a trimis un raspuns (sub termenul de 30 de zile), precizandu-mi ca informatiile solicitate de mine necesita o perioada de timp mai lunga pentru prelucrarea si distribuirea informatiilor ce le-am cerut.

Am solicitat, ca si la DGA, informatii despre chirii (doar in privinta persoanelor cu functii de conducere din garnizoana Bucuresti), insa raspunsul primit este generalist, oarecum vag si parca menit sa mute scopul cererii de pe umerii greilor IGPF din garnizoana Bucuresti, pe cei ai intregului personal, din toata tara (dupa cum se intelege in raspunsul celor de la Biroul de Presa).

In fine,  dupa mai mult de un an (azi e 10 martie, 2014), inca n-am primit raspunsul solicitat. Doar nu era sa aflu ce mari sefi beneficiaza de locuinta de serviciu, nu?

Concluzii:
Pai ce concluzii... nu e clar? Legea 544/2001 este incalcata la IGPF!

Ganduri de dinainte de furtuna

Tinand cont ca o parte dintre persoanele cu functii de conducere din DGA fac abuzuri:

- pentru a musamaliza scandalul marilor nereguli sesizate de catre o angajata a propriei lor institutii;

- ca o buna parte din probele invocate de angajata lor s-au "sters", iar cele ce au ramas sunt acum folosite, culmea, tocmai impotriva ei, fiind acuzata pentru aspecte ce intra in sarcinile altora;

 - ca este bagata deja in cercetare prealabila pentru a fi destituita pentru motive inventate, pentru ca si-a exercitat atributii ce-i intra in fisa postului, sau ca a dejucat cateva inscenari; 
      
- ca i s-au aranjat cartile pentru o testare psihologica dedicata;

- ca DGA-ul a facut deja presiuni la locul meu de munca, pentru ca apoi sa ajung sa fiu verificat de catre o Comisie de Control, pentru ce am scris pe blogul asta (in special pentru petitia depusa si solicitarile pe legea 544/2001);      
 
- ca DGA-ul este folosit de catre persoane cu functii de conducere pentru a-mi fi verificate veniturile, conturile de socializare, hobby-urile, viata privata, chiar intreg istoricul (pentru ce?)...

- ca unica salvare a celor reclamati din DGA, este fabricarea de comunicate socante (chiar daca neintemeiate) pentru presa, in genul uneia din maximele lui Adolf Hitler: Masele cred mai degraba o minciuna mare decat una mica;

ca toti cei din jurul meu, de fapt cam toti oamenii pe care ii cunosc, sunt aproape socati de ce se intampla intr-o institutie publica precum DGA, Directia Generala Anticoruptie, si impartasesc aceleasi puncte de vedere cu mine, mai ales cu ce a sesizat angajata DGA; ma tot intreb si incerc sa prevad cam cat de negru (si cat pentru fiecare parte implicata) va fi viitorul apropiat...

Sa recunoastem ca dreptatea are pretul ei. Dar este mai usor de acceptat cand vine vorba despre tine si tot ce tine de intimitatea ta!